Cum îmi ocup timpul în carantină?

Am intrat deja în cea de-a doua lună de carantină și eu una mi-am format niște tabieturi și un program demn de invidiat :)).

Mă trezesc după ora 9:00, lucky me, că am copil mare care doarme mult. Îmi beau cafeaua preț de cel puțin o oră, timp în care butonez telefonul, mailurile, mesajele de la clienți și eventualii curieri, apoi îmi iau un iaurt, pun niște cereale și banane și servesc micul dejun. Fac niște activități cu Luca, ne smotocim puțin și uneori facem chiar și exerciții fizice distractive. Până aici totul sună aproape ca într-o vacanță, nu? Ei bine, după ora 12.00, cum bate gongul de prânz, se dezlănțuie jihadul. Nu știu cum, dar zilnic, cel puțin 6 ore îmi petrec timpul gătind, făcând curat, ori călcând. Și ce să vă spun, că sunt o mare amatoare a fierului de călcat, cu ghilimelele de rigoare, însă ce pot face…mă conformez, mă duc în camera cu pricina, unde se află acel instrument urât și de neînțeles, îmi pun muzică sau sun o prietenă și încep să calc și calc, dacă îmi spunea cineva care vor fi activitățile mele principale, acum ceva timp, i-aș fi râs în față, însă așa suntem noi oamenii construiți: reușim să ne mulăm pe orice situație și ne depășim propriile limite :).

Seara, pregătesc cina și undeva după ora 20.00 reușesc să mă arunc pe canapea, cu telecomanda într-o mână și cu un pahar de vin în cealaltă, relaxându-mă după așa zi.

Am făcut asta multe zile la rând, însă am ajuns într-un punct în care am obosit și am pus stop sau mai bine spus, am început să o iau mai ușor. Ce dacă e puțin praf în casă sau nu am dat cu mopul, ori mâncăm din supa de ieri sau avem un prânz cu omletă? Sănătatea mea mintală e mai importantă decât orice curățenie nebună! Și acum fie vorba între noi, pentru cine mă agit eu să fie totul linie, vine cineva să ne viziteze? NU! Iar ai mei băieți sunt fericiți oricum ar fi casa.

Așa că, dragile mele, am început să diminuez orele dedicate activităților casnice și am început să îmi mai pun un make-up la 2, 3 zile, că m-am gândit că se va usca fondul de ten în sticluță…și na, e păcat de el! Apoi, grație unui curs de fashion pe care-l fac online, la DallesGo, am început să îmi scot hăinuțele frumoase din dressing, să le îmbrac, să ies cu ele în curte și preț de două, trei ore, să mă simt din nou EU! Doamne și ce bine este!

Înainte de carantină nu știam să-mi fac singură manichiura, nu știam să ma vopsesc, să ma epilez, să mă coafez, de fapt nu voiam să fac nimic din toate aceste lucruri și mă alintam, pentru ca avea cine să le facă. Mergeam la salon săptămânal și rezolvam oricare din cele enumerate mai sus. Însă stând acasă, am descoperit, că de fapt, eu pot să fac orice îmi doresc, pot face orice îmi propun. Mi-am cumpărat oje colorate, tratamente pentru întărirea unghiilor și acetonă și la trei zile îmi fac manichiura. And guess what? Chiar îmi place ce iese, deci nu mai am 2 mâini stângi și reușesc să mă și relaxez făcând aceste lucruri.

Diseară mă voi vopsi. Am mai făcut asta o dată, acum doi ani și nu mi-a ieșit rău, așa că a venit momentul să-i dau strălucire părului meu și puțină vitalitate.

În orele câștigate am început să citesc, am început să mă uit la documentare de modă, căci pe mine asta mă pasionează, am început să fiu mai atentă la mine și să am mai multă grijă de sufletul meu.

Am pus deoparte pijamalele și pantalonii de casă și am început să port blugi și cămăși. Îmi pun uneori șiragurile de perle ori vreun gablonț uitat prin cutii, ori șosetele fistichii. Fac tot ce pot să ma redescopăr și să nu mă transform într-o menajeră psihopată :). Și reușesc! A fost greu la început, dar ca orice lucru, se învață din mers. Acum mă pregătesc pentru masa de Paște, atât ca meniu cât și ca ținută și abia aștept să vă arăt ce mi-a ieșit.

Tu ce faci în carantină?

Cu drag,


Leave a Reply