De când mă știu visez și aici nu mă refer la ce fac pe timpul nopții, mă refer fix la momentele acelea, din ziua în amiaza mare, în care gândurile o iau razna și încep în minte sa mi se creioneze, tot felul de lucruri, tot felul de idei, care mai de care mai năstrușnice.
Îmi aduc foarte bine aminte, cum mică fiind, ajungeam să o enervez teribil pe sora mea, când, de foarte multe ori, eu eram pe “vis mode” și ea nu putea să comunice în niciun fel cu mine. Și mititica tot încerca să vorbească cu mine și să îmi povestească diverse lucruri, dar eram plecată pe o altă planetă – PLANETA VISURILOR!
Situația stă în felul următor: m-am făcut mare, chiar foarte mare și am aceleași îndeletniciri, ca acum 30 de ani, îmi place sa visez cu ochii deschiși în orice moment al zilei, de fiecare dată când prind ocazia și ador să petrec timp cu mine, cu gândurile și cu dorințele mele. Vă recomand și vouă să faceți asta, nu doar că vă relaxează dar veți atrage toate energiile universului, pentru ca acel vis, să devină la un moment dat, realitate, sună bine, nu?
Ei bine, la mine asta funcționează dintotdeauna. Poate am o zână cu o baghetă magică lângă mine sau este îngerașul care mă iubește și are grijă ca eu să fiu fericită, nu știu exact, ideea este că ori de cate ori ma pierd în vreun vis mai mult timp și încep să-l simt, să-l trăiesc, el devine realitate.
Sunt convinsă ca fiecare dintre voi, mai ales șoferițele, aveți o mașina pe care o doriți cu ardoare, la care visați sa o conduceți măcar o dată, care vă face inima să bată de fericire, atunci când vă gândiți la ea.
Pentru mine, mașina visurilor mele, nu este vreuna fistichie sau scumpa, ori ediție limitată, este o mașina mică, cochetă, în doar 3 uși, cu o buburuză în bord și cu alură de broscuță. Ei bine, da, vă recunosc aici, că sunt absolut și iremediabil, îndrăgostită de Volkswagen Beetle! Nici nu mai știu de când stau și suspin după ea, probabil de prin facultate, însă drumurile mele până acum, nu au dus la ea. Probabil ca nu m-am focusat prea mult pe acest gând, căci trebuie sa vă mai recunosc un lucru, pentru mine, mașina și telefonul se schimbă doar atunci când se strică. Bineînțeles că nu merg pe același principiu și în cazul poșetelor ori a pantofilor, pe care le-aș cumpăra zilnic…. dar acum, visul meu și povestioara de față o are în prim plan pe micuța broscuță….și nu oricum, roșie ca focul și decapotabila, să îmi pot scoate pletele la aer. :)))
Așa că după multe suspine și visat cu ochii deschiși, astrele s-au aliniat și iubitul meu, mi-a făcut o surpriză de o zi, în vacanța din Zakynthos și a închiriat această superbitate, roșie și frumoasă. Cum am văzut-o, am decapotat-o și m-am urcat la volan, lăsând aerului cald de vară sa îmi mângâie obrazul și gândurilor de mulțumire și fericire sa îmi inunde sufletul.
Scopul acestui material, în cazul în care vă întrebați, nu este sa prezint în vreun fel mașina mea favorită și nici să aștern aici, așa aiurea, marca mașinii închiriate în vacanță. Ceea ce vreau eu sa subliniez este că avem nevoie sa visăm! Este vital sa facem asta, atât pentru sufletul nostru, care are nevoie de noi cu noi înșine mai mult, cât și pentru a prinde curaj, să cerem universului să ne dea stropi de fericire! Și credeți-mă pe cuvânt, când va spun, că dacă va doriți ceva cu adevărat, atât de tare, încât vizualizați acel lucru, veți fi surprinse sa vedeți, cum, într-un fel sau altul, la un moment dat, îl veți avea!
Și până la urmă ce te costă sa visezi? Apropo, tu ce visuri ai?
Cu drag,
